U solstiziu d'inguernu furnisce una scena per l'unione di Ghjove è Saturnu

Solstiziu d'inguernu

U solstiziu d'inguernu hè un termine solare assai impurtante in u calendariu lunare cinese. Essendu ancu una festa tradiziunale, hè sempre celebratu abbastanza spessu in parechje regioni.

U solstiziu d'invernu hè cumunimenti cunnisciutu cum'è u "solstiziu d'invernu", longu à u ghjornu "," yage "è cusì.

1

Digià 2.500 anni fà, versu u periodu di primavera è autunnu (770-476 a.C.), a Cina avia determinatu u puntu di u Solstiziu d'Invernu osservendu i muvimenti di u sole cù una meridiana. Hè u più anticu di i 24 punti di divisione stagiunale. U tempu serà ogni 22 o 23 di dicembre secondu u calendariu gregorianu.

L'emisferu nordu in questu ghjornu sperimenta u ghjornu u più cortu è a notte a più longa. Dopu à u Solstiziu d'Invernu, i ghjorni saranu sempre più longhi, è u clima u più fretu invaderà tutti i lochi di a parte nordu di u globu. Noi Cinesi u chjamemu sempre "jinjiu", chì significa chì una volta chì ghjunghje u Solstiziu d'Invernu, incontreremu u tempu u più fretu.

Cum'è l'antica pensava cinese, u yang, o musculare, a cosa pusitiva beneficerà sempre di più dopu à questu ghjornu, dunque deve esse celebratu.

L'antica Cina prestava una grande attenzione à sta festa, cunsiderendula cum'è un grande avvenimentu. Ci era u dettu chì "a festa di u Solstiziu d'Invernu hè più grande chè a festa di primavera".

In certi parti di a Cina sittintriunali, a ghjente manghja ravioli in questu ghjornu, dicendu chì fà cusì li pruteggerà da u fretu durante l'inguernu.

Mentre chì i sudisti ponu avè ravioli fatti di risu è tagliatelle lunghe. Certi lochi anu ancu a tradizione di offre sacrifici à u celu è à a terra.

2


Data di publicazione: 21 dicembre 2020
Chat in linea WhatsApp!